Arta digitala este inca din anii 70 rezultatul încercării de a crea imagini artistice prin intermediul tehnologiei digitale. Aşa se face ca de când uneltele informatice au fost răspândite si modernizate, au apărut si in lumea artei ecouri din acest spaţiu de creaţie.
Arta digitala a luat in timp, diferite forme: unele lucrări sunt orientate spre abstract si sunt adeseori rezultatul unor trăiri care nu pot fi cuprinse in cuvinte, altele fac parte din noile tipuri de animaţie tridimensionale, insa arta digitala nu are limite.
Atâta timp cat artistul are imaginaţie si manuieste uneltele informatice corect, lucrările sale nu pot decât sa se multiplice. Din acest motiv nici o lucrare nu seamănă cu alta si fiecare dintre ele aduce ceva nou in acest domeniu.
La Nicolae Macovei aceasta pasiune durează de 15 ani si a pornit de la dorinţa de a transpune in forme si culori gratie computerului roadele imaginaţiei sale.
Lucrările domnului Nicolae Macovei sunt in opinia mea rezultatul unor momente de meditaţie profunda in încercarea de a regăsi atât armonia interioara cat si pe cea a cosmosului din care fiecare dintre noi suntem o parte infim de mica, dar atât de importanta.
Nicolae Macovei a reuşit sa realizeze trei lucruri esenţiale din punctul meu de vedere al unui admirator de arta nespecialist dar cu credinţa in esenţa umana autentica si originara.
Si anume: prima sa reuşita este ca, trăind in aceasta lume a vitezei, a invaziei imaginii si a timpului prea scurt pentru a păstra in noi mai mult decât clişee sau frânturi din realitate, Nicolae Macovei a izbutit sa se oprească si sa se regăsească păstrând o comunicare cu partea delicata a sufletului.
A doua sa reuşita este in opinia mea capacitatea de a reda in mod artistic trăirile sale din timpul acestor meditaţii. Culorile si formele pe care le putem observa in expoziţia de astăzi cat si celelalte lucrări ale sale, au un numitor comun. Un alt element important al expoziţiei este cel legat de geneza. Astfel, descoperim ca pana si in acest tip de arta foarte tânăra, putem întâlni mai multe ramuri.
Cea despre care vorbim astăzi este ramura spirituala a artei digitale. Pare paradoxal insa. Aceasta ar fi si cea de-a treia realizare a domnului Nicolae Macovei care a reuşit sa transforme un obiect atât de neanimat (computerul) intr-o unealta gratie căreia a putut sa creeze lucrări născute din introspecţie.
In încheiere as spune ca pentru mine nu este numai o expoziţie de arta digitala, pentru mine lucrările lui Nicolae Macovei sunt traducerea in forme si culori a luminii noastre interioare care ne insufleteste si ne permite sa facem tot ceea ce facem si sa fim tot ceea ce suntem. Este traducerea in arta a energiei noastre vitale aşa cum o poate percepe creierul uman dezvoltat al unui om cu o sensibilitate pronunţata.
